S. R. G. – România

După revoluție s-au deschis noi frontiere,
Și-au început să se nască găștile din cartiere,
Tot mai multe combinații ca să faci avere,
Și cine a fost deștept a pus mâna pe putere.
S-au promis și încă se promit multe,
Poporul chiar s-a săturat să-i mai asculte,
Țara e condusă de ei, deci n-o să se dezvolte,
Singura producție e cea de infractori: avem recolte!
Tinerii noștri care pleacă afară fac minuni,
N-o să se mai întoarcă, degeaba încerci să-i aduni,
Un puștan a spart NASA și la câte mai suntem buni,
Au ales să plece din țară, că țara e condusă de spurcăciuni.
Doar promisiuni care se transformă în minciuni,
Tot mai multe legi ca să poată da sancțiuni,
Din România, în toate marginile ale acestei lumi,
Am ajuns chiar pe cele mai înalte culmi.

Pensionarii toți strigă-n cor:
România, ce faci cu noi, că e prea scumpă farmacia!
Microbiștii toți strigă-n cor:
România, doar generația de aur ne e mândria!
E care pe care, care face, care nu,
E o competiție mult prea grea, știi și tu,
Un dezordonat mintal își dă ultimul ban,
Pe un lanț sau pe o mașină să impresioneze, man.
Democrația ne-a adus mulți interlopi și hoți,
Și mafioți deghizați în parlamentari toți,
Și mulți preoți care o ard în gang-bang noapte de noapte,
Apoi vin să-ți predice înainte să te îngroape.
E aproape haos, e o dezordine totală, mai ales
Că toate relațiile sunt pe interes,
E țara noastră și-o iubim, că ne-a făcut un dar,
Posibilitatea de-a face un ban ilegal.

România!
Țara tuturor posibilităților
Și a infractorilor.
E o junglă!
Toți fac ce vor
Și toate se întâmplă doar în lipsa banilor.
România!
Țara tuturor posibilităților
Și a geniilor.
E o junglă!
Toți fac ce vor
Și toate se întâmplă doar în lipsa banilor.