Nu, noi nu suntem cei mai deștepți, și nu suntem cei mai true
Noi nu învățăm nimic pe nimeni.
Așa că poți să crezi ce vrei, dar vezi tu.
Noi nu dormim sub stele,
Ci tot trăim între 4 pereți.
Noi am păpat (mâncat) și-am dat-o cu rele (vicii),
Tu doar știi, asfaltul îi prinde pe toți (oricum pământul îi acceptă pe toți după moarte).
Noi am văzut fix (la fel) ca tine cum se schimbă doar unii spre bine
Fiecare care caută – găsește sau obține
Unii pentru alții, dar alții pentru sine.
Dar cine luptă pentru tine?
Tu ești singur?
Aaaa, e bine!
Pentru noi parcă tot nu luptă nimeni
Noi luptăm pentru ce credem că-i bine.
Noi nu suntem hoți, dar tot lucrăm noaptea,
Tot pe întuneric, încetișor ne scriem cartea
Și cerneala e pe terminate
Penultimul capitol și mergem mai departe.
Multe teme care ni s-au părut interesante,
Nu mai par atât de importante.
Muzica se schimbă în general și noi ca proiect,
Tot ce-i făcut de oameni se schimbă încet.
iată așa și noi, ne schimbăm fix (la fel) ca voi
Creștem – voi știți, trebui, nevoi..
Dar încă ceva totuși o să facem
Nu de alta, dar mai avem ceva totuși prin desage (traista, sac).
Și mai avem: vreo câteva mesaje, vreo câteva idei și vreo câteva bit-oace (bituri) (X3)
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra vieții, schimbărilor și a importanței de a lupta pentru ceea ce crezi. Vorbitorul descrie o realitate în care oamenii se schimbă, prioritățile evoluează, dar există încă dorința de a transmite mesaje și idei.