Ryu – În Zilele Noastre

Copile, tre’ să știi –
Orice ai face, critici o să fie o mulțime,
Da’ totu-i bine
Atâta timp cât nu te dezamăgești pe tine,
Și că-n viața asta ne cam ies toate pe dos,
Poate că, dacă n-ar fi așa,
N-ar mai fi nimic frumos.
Nu intra în neguri
Din care nu mai poți zări lumina,
Da’ să știi că timpul șterge rutina,
Iar peste ani
Îți vei mai aminti
Doar micile nebunii
Care te-au abătut de la cotidian.
Prin școală am lăsat multe regrete,
Multe piuneze pe catedre,
Multe fete
Și multe chiștoace prin toalete,
Pe vremuri, zorii zilei adunau toți colegii,
Da’ acum ne vedem numai în beznă ca liliecii,
În veci n-o să uit cine am fost, cine sunt
Și n-o să uit acei ochi care m-au văzut crescând.
Zilele noastre aduc răutate-n priviri,
Însă mie nu-mi pot șterge-amintiri.
Desprins de clepsidră,
Lumea se schimbă,
Omu’ modern se grăbește ș-atunci când se plimbă,
Individualist și predispus la risipă,
Dă coate, promite și uită-ntr-o clipă.
Viața-i un urcuș
Pe derdeluș,
O goană după confort, totuși
Io nu urmăresc doar un stomac plin
Ș-un culcuș
Din pluș,
Ci privesc spre infinit
La fel ca Brâncuși.
Îmbrânceli, inimi sihastre,
Așa e în zilele noastre,
Nu-i ușor să rămâi cinstit,
Da’ știi că va veni și vremea
Când o să fii sus, cu soarele la răsărit,
Iar când o să privești în jos,
O să fii mândru că nu te-ai înjosit.
Pe puf de nor, între basme și zâne,
Întâlni-ne-vom în zile mai bune.