Strofa 1:
Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi
Mereu pe șantierul vieții
Ca să-nalțe vremuri noi
Un profesor e un zidar
Zidește ziua cea de mâine
Și sufletul și inima
La temelia țări bune.
Refren: (2 ori)
Închină-te în fața lui
Căci are-n plete flori de nea
Și poate una dintre ele
L-ai pus o-n plete tu cândva (2 ori).
Strofa 2:
Un profesor e un artist
Ce modelează caractere
El zi de zi și an de an
Găsește forța și putere
Ca să cioplească în lut viu
Cu vorba-i blândă și sfătoasă
Lucrarea lui e cea mai bună
Cea mai de preț cea mai frumoasă.
Refren: (2 ori)
Închină-te în fața lui
Căci are-n plete flori de nea
Și poate una dintre ele
L-ai pus o-n plete tu cândva.
Strofa 3:
Deci dacă urci la cârma țări
Un pic te uită înapoi
Privește chipul luminat
Privește grijile vin roi
Ca să-l atace să-l doboare
Dar el se ține cât de greu
N-ar fi să fie în picioare
Doar în picioare stă mereu.
Refren: (2 ori)
Închină-te în fața lui
Căci are-n plete flori de nea
Și poate una dintre ele
L-ai pus o-n plete tu cândva
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus profesorilor, văzuți ca zidari ai viitorului și artiști care modelează caractere. Îndeamnă la recunoștință față de sacrificiile și eforturile lor.