Zile după zile timpul trece tot mai greu
Sufletul îi pustiu și sângerează mereu
Oamenii din jur m-au descurajat
Pentru ce-am făcut și încă mai fac
Viața mea-i pustie, suflet pe hârtie
Eliberez chinul de depresie
Spun stop și o iau din loc să uit de toate și de tot
Nimeni nu știe și nimeni nu va știi
Prin câte am trecut de când eram copii
Toți judecă după aparențe
Și nimeni nu știe ce se află după ele
Un suflet prăpădit, de dragoste rănit
Și de oamenii răi și cu două fețe
Care te-au rănit când așteptai să-ți arate
Dragoste, iubire și afecțiune
Ce poți cere, o viață de câine.
Ref : 2x
Zile după zile și nopți după nopți
Simți că degeaba încerci
Și singur nu mai poți
Vrei ca totul să se sfârșească
Chinul din tine afară să iasă.
Pe nimeni nu-l interesează ce ai tu în cap
Cum îți e sufletul, ei au uitat
Când lângă tine erau și aproape le erai
În orice moment aveau nevoie, tu îi ajutai
Când rândul ți-a venit și erai la pământ
Te-au lăsat acolo cu sufletul zdrobit
Singur ai încercat să te ridici
Când toți te-au lăsat în jos să pici
Când aveai nevoie, nu ți-au întins o mână
Dar te-ai ridicat, bătut nu te-ai lăsat
La toți le-ai dovedit Că și singur te-ai ridicat
Când aveai nevoie și nu te-au ajutat
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele de suferință și trădare ale unei persoane care a fost abandonată de cei apropiați în momente dificile. În ciuda durerii, mesajul central este despre depășirea obstacolelor și regăsirea puterii interioare.