Frumoasa-i vecina noastră,
Scoate capul pe fereastră
Să vad chip frumos,
Drag și luminos.
Au, inima mea,
Ce ți-o făcut dragostea!
Că eu cât trăiesc
Tot am să iubesc.
Aseară trecui călare
Pe la poarta ta cea mare,
Te zării la lumânare
Necăjită tare.
Au, inima mea,
Ce ți-o făcut dragostea!
Că eu cât trăiesc
Tot am să iubesc.
Dac-aș ști că de la mine
Vine necazul la tine,
Aș cânta mereu
Tot de dragul tău.
Au, inima mea,
Ce ți-o făcut dragostea!
Că eu cât trăiesc
Tot am să iubesc.
Dac-aș ști că nu-i așa,
Aș sta tot la ușa ta,
Că vreau să trăiesc
Cu cine iubesc.
Au, inima mea,
Ce ți-o făcut dragostea!
Că eu cât trăiesc
Tot am să iubesc.
Sensul versurilor
O declarație de dragoste inocentă față de o vecină, exprimând dorința de a-i alina suferința și de a-și petrece viața alături de ea. Cântărețul își exprimă afecțiunea sinceră și dorința de a fi aproape de persoana iubită.