Aici ne așezăm față în față încă o dată
Linistea taie ca un cuțit cu cât ne amăgim
Și mă întreb care va fi primul ce va spune ceea ce știm amândoi
Doar ne gândim la „ce ar fi putut fi” și ar trebui să renunțăm.
(Refren)
E ca și când ai fi la un milion de mile distanță
Când te întinzi lângă mine seara
Nu pot să găsesc cuvintele să spun, nu pot să fac să fie mai bine
Și știm amândoi că povestea se sfârșește
Ne jucăm rolul, dar doar ne amăgim și nu pot ascunde lacrimile
Căci chiar dacă ești aici
E ca și când ai fi la un milion de mile distanță.
(Versul 2)
Am fost eu sau ai fost tu cel care a greșit?
Pentru ceea ce am fost ca un anotimp, dragostea se schimbă
Și de fiecare dată când mă gândesc îmi vine să plâng
Cu râuri de emoție, dar nu mai am lacrimi să plâng.
(Refren)
E ca și când ai fi la un milion de mile distanță
Când te întinzi lângă mine seara
Nu pot să găsesc cuvintele să spun, nu pot să fac să fie mai bine
Și știm amândoi că povestea se sfârșește
Ne jucăm rolul, dar doar ne amăgim și nu pot ascunde lacrimile
Căci chiar dacă ești aici
E ca și când ai fi la un milion de mile distanță.
(Punte)
Putem încerca să vorbim, dar am mai mers pe acest drum
În timp ce cântecul nostru își cântă ultima notă
Știm amândoi sigur că trebuie să închidem acea ușă
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație ajunsă la final, în care partenerii se simt distanțați emoțional, chiar dacă sunt fizic aproape. Ei realizează că povestea lor se apropie de sfârșit și că trebuie să accepte despărțirea, deși acest lucru le provoacă suferință.