Ușor, ușor, am înțeles, marea vrajă se destramă
Cortina cade pe un vis de cuplu ideal
Ne-a erodat era, ce fiară, al vieții zilnic bal
Am obosit, suntem eroii acestui trist final.
Trist final, trist final.
Iată-ne doi străini, nehotărâți, poate speriați
Iată-ne doi străini, ne despărțim, dar unde să plecăm?
Singuri ca doi pelerini, datori să străbată fiecare un drum
Iată-ne doi străini, trecutul din noi cum vom putea să-l uităm?.
Am încercat și tu și eu zeci de formule de împăcare
Vina cum s-o împărțim? Partajul este greu
Ne-am socotit plini de orgolii, virtuțile prea mari
Meschinăriile din noi s-au dovedit mai tari.
Iată-ne doi străini, nehotărâți, poate speriați
Iată-ne doi străini, ne despărțim, dar unde să plecăm?
Singuri ca doi pelerini, datori să străbată fiecare un drum
Iată-ne doi străini, trecutul din noi cum vom putea să-l uităm?.
Iată-ne doi străini, nehotărâți, poate speriați
Iată-ne doi străini, ne despărțim, dar unde să plecăm?
Singuri ca doi pelerini, datori să străbată fiecare un drum
Iată-ne doi străini, trecutul din noi cum vom putea să-l uităm?
Sensul versurilor
Piesa descrie destrămarea unei relații, transformând partenerii în străini. Ei se confruntă cu regretul, nehotărârea și dificultatea de a uita trecutul comun, simțindu-se pierduți și singuri în fața viitorului.