Vad programul la TV…
Gândurile-mi sunt prea vii,
Nu pot să le mai suport,
Omenirea zi de zi
Pare-un uriaș complot.
Spune-mi, câți vor mai pieri
În măcelul sistematic,
Așteptând o nouă zi
dintr-un secol prea dramatic?.
Într-o lume-n care omul
Este un obiect uitat,
Nebunia și-a luat tronul,
Încercând un nou asalt.
Milioanele de mii
S-au trezit din adormire!
Spune-mi, cine va semna
Dreptul lor la fericire?.
Vad programul la TV…
Sensul versurilor
Piesa exprimă îngrijorarea față de starea actuală a societății, văzută ca un complot și un măcel sistematic. Se pune întrebarea cine va garanta dreptul la fericire într-o lume dominată de nebunie și în care omul este un obiect uitat.