Relian – Uneori

Uneori mă pierd, nu pot s-o dau pe rime,
Uneori am impresia că nimeni nu-i cu mine,
Uneori sunt la pământ, dar sigur mă ridic,
Chiar dacă mulți și multe nu le pasă ce zic.
Uneori e trist, sunt toți împotriva ta,
Nu le pasă la niciunul că viața e grea,
Uneori stau îngândurat, mă gândesc la stele,
Oare cum ar fi să plutești printre ele.
Uneori îmi vin idei mai puțin mărețe,
Uneori tot ce mă înconjoară e tristețe,
Uneori sigur îți dai seama că ai greșit
Și totodată dorești viața să ia sfârșit.
Uneori din tot ce zic puțini iau în seamă,
Uneori tot ce gândesc iau și scriu pe foaie,
Uneori îmi vine să plec, să scap de toate,
Uneori vreau să am puterea să fac dreptate.
Uneori vreau să meargă totul bine,
Dar fac câte ceva, nu mă pot abține,
Uneori viața e dură, tristă, îmi dă fiori,
Totul se risipește ca soarele după nori.
Uneori vreau să fac să meargă totul bine,
Dar fac câte ceva, nu mă pot abține,
Uneori viața e dură, tristă, îmi dă fiori,
Totul se risipește ca soarele după nori.
Uneori îmi doresc din amintiri să evadez,
Multe amintiri frumoase, triste îmi doresc,
Să uit de toți și toate, să plec departe,
Să uit tot ce s-a-ntâmplat pentru eternitate.
Uneori întristez pe cei din jurul meu
Și apoi zile-ntregi o să-mi pară rău,
Uneori fac prostii fără să-mi dau seama
Și a doua zi mă gândesc la tata și mama.
Uneori am în jurul meu numai zâmbete false,
Cuvinte făcute scrum și speranțe arse,
Uneori mă descarc, dau cu draci la microfon,
Să înțeleagă lumea că nu dau de rău.
Uneori tot ce se-ntâmplă, totul e fals,
Totul este împrăștiat, multe lucruri s-au uitat,
Uneori nu îmi place lumea, detest România,
Corupția, prostia împânzesc România.
Uneori vreau să meargă totul bine,
Dar fac câte ceva, nu mă pot abține,
Uneori viața e dură, tristă, îmi dă fiori,
Totul se risipește ca soarele după nori.
Uneori vreau să fac să meargă totul bine,
Dar fac câte ceva, nu mă pot abține,
Uneori viața e dură, tristă, îmi dă fiori,
Totul se risipește ca soarele după nori.