E prima dată când trăiesc, poate d-asta des greșesc
Și nu știu-ncotro s-o iau, că oriunde o să mă lovesc
De jeguri ce-mi stau în cale, ca și cum n-au altă treabă
Și-au făcut din chinu’ meu motiv de ia și întreabă
De ce nu se oprește-n loc nici după atâtea încercări?
Cum fuge cu picioare rupte pe atâtea scări?
Când are-n plan să tacă? Că oricum n-o ascultă nimeni
Cine poate s-o oprească? Cât continuă? Nu-i bine
Unde ne ascundem? De ne prinde, ne omoară
Care-i modu-n care spargem? Că stă prea bine pe gardă
Nu-s datoare să răspund, da’ apreciez curiozitatea
Așa că pleacă acu’ urechea să afli care-i realitatea
Nu mă opresc și nu renunț, că n-am să dau eu cu picioru’
În viitoru’ ce mă așteaptă, câștigă adevăru’
N-am tras atât de mine ca să cad după un eșec
Nici după o sută, știu că plec și apoi toate trec
Urc treptele și-n mâini, dacă de asta e nevoie
Ca să ajung unde-mi e locu’, dacă acolo plin de ploi e
N-am nevoie de umbrelă, nu mă transform sau topesc
Oamenii sensibili-s ce cel mai mult detest
De tăcut nu tac vreodată, că vorbesc doar pentru mine
Că pe alții nu-i suport și tre’ să am pe cine
Să aud cum dă din gură, că liniștea-nfurie
De-l ascult pe ăla, simt c-adevăru’ îl curbează
De oprit pun stop când mor, hai să-nceapă vânătoarea
De vă prind când mă filmați, vă prezit spânzurătoarea
Și-o să faceți nodu’ singuri, n-o să-mi stric eu unghiile
Pentru un prost ce n-a-nțeles cum se fac regulile
Oriunde te-ai ascunde, io o să știu unde te afli
N-o să te bag în seamă cât timp știi să te abții
Să nu faci vreun pas spre mine, că acolo s-a terminat
Bucură-te cât ai timp de câteva clipe de inspirat
Nu încerca să te apropii, că știu ce mă protejează
De ridici mâna la mine, încep nervii, te tradează
Nu mai face circuitu’, comandă creier, membre
Și rămâi paralizat, că te-ai speriat și n-ai ce trebuie
Să-mi fii mie adversar, tre’ să treci prin 9 cercuri
Hai că știi că am glumit, da’ îți recomand să pleci cu dreptu’
C-altfel orice poveste o să devină realitate
Și să vă fac vouă felu’, aș renunța la libertate
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă continuă cu greutățile vieții și cu adversarii. Vorbitorul refuză să se dea bătut, chiar și în fața unor obstacole aparent insurmontabile, și își afirmă hotărârea de a-și atinge scopurile, indiferent de costuri.