Se oprește unu’, mă-ntreabă: ‘Cum fac și io s-ajung acolo?’
Scuip, nu știu, viața mea, te-ai aruncat în asta solo.
Crezi că-i așa ușor? Faci popas și apare-n cale
Vrăjitoarea cu răbdare, repede să te separe
De restu’ chinuiților, unu’ ca tine nu se zbate,
Îl salvează universu’, așa știe el din carte.
Renegata asta apare și la fel de ușor dispare
Și-i aici doar la nevoie, la căldura mare moare.
Scot bagheta din bocanc și zic ‘abralapalabra’
Și te mint că-n luna plină tre’ să te-nmoi în cadă.
Lu’ vecinu’ de la 3, situat cu geam spre nord,
că altfel vine Annabelle și-ți face la cravată nod.
Să nu uiți după-n oglindă de trei ori ‘o f*t pe mama’
Asta-i bonus de protecție, garantez, șterge bad karma.
Pentru chakre aliniate, trei sesiuni de meditație,
tu alegi de care, trenu’ n-are doar o stație.
Varianta pai’ și aberații cu băieții,
poate mate c-un profesor sătul să mai dea lecții.
Dacă te știi infertil, găsim și pentru asta soluție,
du-te f*te-te cu alta, a ta nu intră-n discuție.
Aritmii ce se repetă? Du-te repede, fă chetă,
niște speed rezolvă tot, natural ca o eprubetă.
Te-a lăsat nebuna-n pace? Ai și tu parte de odihnă?
Îți promit, face blesteme să rămâi cu p**a mică.
Ți-ia foc casa acum când pompierii-s în vacanță?
Ziceai c-ai ice la gât, folosește-l azi drept plasă,
d-aia de siguranță, da’ să nu fie prea densă,
tre’ să cazi prin găurele, că așa-i soarta, mereu tre’ să
respectăm voia lu’ destin, nu te abate de la drum,
să n-alegi pentru tine, iar o dau p-aia cu scrum.
S blocată-n 3 cuvinte, da’ poate unu’ le simte
și-nțelege că nu-i grav să n-ai prea multă minte.
Situația zice așa: io controlez și purgatoriu’,
ajungi la mine, nu mai pleci, bag și cadavre-n doliu.
Imaginează-ți, urci la unu’, te trezești la minus doi,
io am proiectat traseu’, îți amintești, erai broscoi.
M-am oprit, m-am murdărit să-ți pun lanț la bicicletă,
a doua zi preferi iar role, mă bucur, ești tot corectă.
Du-copilu’ acasă, nu-l lăsa pierdut pe străzi,
mai târziu afli că-i schemă să dea-n tine frații toți.
Nu fii prost cumva să ajuți, fii tu mereu inamicu’,
safety comes first, nu deschide primu’ plicu’.
Plec cu gându’ că omu-i făcut tot din sticlă,
viața-i cel mai mare rage room și tu mereu prima țintă.
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume dură și plină de obstacole, unde individul trebuie să lupte constant pentru a supraviețui. Versurile sunt o succesiune de sfaturi cinice și observații despre dificultățile vieții, sugerând că destinul este implacabil și că trebuie să ne protejăm cu orice preț.