1 Mândra mea e morărița
Morărița-i mândra mea
Și are moara sub fustița morărița mea
Macină porumbul bine
Morărița-i mândra mea
Și m-a înnebunit pe mine morărița mea
Refren:
De vrei să-i săruți gurița
Morărița-i mândra mea
Trebuie să-i ridici fustița
Morărița mea
Morărița-i tare hoață
Morărița-i mândra mea
Nu se lasă prinsă-n plasă
Morărița mea.
2 Are moara fermecată
Morărița-i mândra mea
Și-o păzește bine tata morărița mea
I-a pus sita înainte
Morărița-i mândra mea
Vreo gunoaie să nu-i intre
Morărița mea
Refren:
Are moara între picioare
Morărița-i mândra mea
Și are piatra la intrare
Morărița mea
Cât ar fi piatra de dură
Morărița-i mândra mea
Tot îi găsesc vreo spărtură
Morărița mea.
3 Dacă vrei să-i atingi fundul
Morărița-i mândra mea
Îți ia la probă porumbul
Morărița mea
De-i porumb de calitate
Morărița-i mândra mea
Își dă piatra la o parte
Morărița mea
Refren:
Și a măcinat într-una
Morărița-i mândra mea
Nu se mai oprea nebuna
Morărița mea
Că-i plăcea porumbul meu
Morărița-i mândra mea
Ar fi măcinat mereu
Morărița mea
Sensul versurilor
Cântecul folcloric descrie într-un mod umoristic și metaforic relația dintre un bărbat și o femeie, folosind imaginea morăriței și a morii pentru a sugera conotații sexuale. Versurile sunt pline de subînțelesuri și ironie, prezentând interacțiunea dintre cei doi ca un joc de atracție și respingere.