Ce-aș putea să fac fără dragostea ta,
Doar să mă ascund și să mor undeva,
Într-una din zile,
Vei realiza ce însemni pentru mine,
Arată-mi unde e cheia de la inima ta,
Vreau să o găsesc să rămână a mea,
Ca un drog pentru mine, ești o trăire,
Spune-mi, te rog, ceva!
Îmi bântui prin gânduri, nu mă lași să respir.
Eu destram amintiri fir cu fir…
Pentru că tot ce simt, ți-o spun acum, nu te mint
Știu că sunt cuvinte grele, mi-am pus sufletul în ele
Nu vreau să aștept, fără tine sunt defect
Ziua nu are culoare, nu am zâmbet, nu am soare,
De parc-aș cădea în gol, în loc să plutesc pe-un nor…
Nu vreau altceva, îți cer inima ta
Nu mai sunt întreg dacă nu ești a mea
Ca un străin, mă simt infim, un trecător, un anonim
Nu te-ascunde, nu pleca, tu ești refrenul din viața mea
Îmi bântui prin gânduri, nu mă lași să respir.
Eu destram amintiri fir cu fir.
Pentru că tot ce simt, ți-o spun acum, nu te mint
Știu că sunt cuvinte grele, mi-am pus sufletul în ele
Nu vreau să aștept, fără tine sunt defect
Ziua nu are culoare, nu am zâmbet, nu am soare.
De parc-aș cădea în gol, în loc să plutesc pe-un nor
De parc-aș cădea în gol, în loc să plutesc pe-un nor…
Sensul versurilor
Piesa exprimă disperarea și dependența de persoana iubită. Naratorul se simte incomplet și pierdut fără prezența celuilalt, implorând pentru iubire și conexiune.