Visa să ajungă fotbalist
Nu un mercenar de conjunctură
Când toți copiii din cartier îl aveau ca idol pe Hagi
El, nu făcea parte din turmă
Căci printre zeci de Hagi
El era singurul Fane Țîră
Dar printre ei era deasupra tuturor ca un zeu
Nu-i luai mingea de la picior nici dacă erai Dumnezeu
Auzea mereu: Frate să nu uiți că ești fratele meu
Când o să joci pe Santiago Bernabeu
Era doar un copil ce-și vedea visul împlinit
Căci era genul de copil ce se născuse îndrăgostit
În paralel scria versuri, dar fără să spună
Nimănui, căci era prea timid să și le expună
Dar a crescut, și a învățat cum se trage fumul
După ce și-a luat prima palmă
A-nvățat să dea cu pumnul
A-ncetat să viseze, începuse coșmarul
Că nu știa cum să dribleze jointul și paharul
Abandonase, fotbalul și se lăsase
De școală după 9 clase
A continuat să scrie versuri
Și-n orice găsea o muză
Însă, fotbalul l-a privit de-atunci doar din peluză.
REFREN:
Unde se duc visele, atunci când le ignorăm?
Unde se duc visele, când încetăm să visăm?
Poate visăm prea mult și uităm să ne trezim
Poate costă prea mult și nu putem să le plătim
(X2).
Termină-ți școala, ca să nu ai probleme
Doar asta auzea și d-asta a terminat-o devreme
Că știa că nicio școală nu-i putea ridica
Nivelul de inteligență, doar el putea face asta
Și basta! Că n-ai cu cine să comunici
Că toți se cred diferiți
Dar nu cu toții sunt unici
Era pregătit să fie ori prinț ori cerșetor
Nu accepta calea de mijloc sau vreun ajutor
Și-ntr-o zi, și-a luat lumea-n cap și a plecat
În occident, când cei de seama lui
Își făceau griji pentru BAC
Dar examenul vieții, nu se ia cu șpagă
Că strada poate fii școală
Dar școala niciodată stradă
Și printre străini nu era la fel
Acolo, dacă aveai un vis
Nu puteai doar să dansezi pentru el
Că românii p-afară
Dacă nu sunt ciori sunt câini
Și d-asta a simțit cătușele pe mâini
Cu toate astea, în celulă, se simțea liber
Știa că se născuse pentru a fii lider
A ieșit, a continuat să viseze
Și și-a văzut de drum
Încă scrie versuri, tu le asculți acum.
REFREN.
Unde se duc visele, atunci când le ignorăm?
Unde se duc visele, când încetăm să visăm?
Poate visăm prea mult și uităm să ne trezim
Poate costă prea mult și nu putem să le plătim
(X2)
Sensul versurilor
Piesa explorează deziluziile unui tânăr care renunță la visurile sale din cauza circumstanțelor nefavorabile și a alegerilor greșite. Versurile reflectă asupra locului unde ajung visele abandonate și costul neîmplinirii lor.