Colo-n freamătul mulțimii
Să se-nscrie ei s-au dus
Iat-o alergând fecioara
Ca să-L nască pe Iisus.
Ea, bătând din poartă-n poartă
Întrebând, ea obosi
Cine-o va primi în casă?
Dar o casă nu găsi.
Vine seara și-nnoptează
Toți se-ntorc spre casa acum
Doar Fecioara și cu Iosif
Tot mai merg străini pe drum.
Când în marginea cetății
Ei ajunseră-n sfârșit
Se găsi-un sărac cu milă
Și-ntr-un staul i-a primit.
Astfel a născut Fecioara
Fiul sfânt venind de sus
Și atunci în câmp și-n noapte
Îngeri la pastori s-au dus.
Și le-au spus despre Mesia
Care-n iesle s-a născut
El e Domnul ce profeții
Mai-nainte L-au vestit.
Ei s-au dus și se mirară
Pruncului
Azi și-n inimile noastre
Ei se-nchina și-L slăvesc.
Azi și-n inimile noastre
Ei se-nchina și-L slăvesc
Sensul versurilor
Piesa descrie călătoria Fecioarei Maria și a lui Iosif în căutarea unui loc unde să nască pe Iisus, culminând cu nașterea Sa într-un staul. Îngerii vestesc pastorilor nașterea Mesiei, iar credincioșii se închină și-L slăvesc.