Obișnuiam să ne vedem mai des, aproape acum, deloc
Nu e ca și cum n-aș vrea, e vorba că nu pot
Destinul ăsta ne-a fost dat, nu l-am ales
Dar sentimentele sunt puntea dintre noi, am înțeles.
Nicio depărtare oricât de mult ne-ar despărți
Nu-i capătul de drum, tu simți fără să știi
Nicio depărtare oricât de mare poate fi
N-o s-oprească vocea inimii.
Poate că dragostea nebună e de vină
Că inimile nu sunt prinse-n carantină
În mintea mea, iubirea ta, dulce rutină
Visele-n doi, singura mea vitamină.
Te-aduc aproape, aproape în mintea mea
Tu leagă-mă iar cu iubirea ta
Poate că dragostea nebună e de vină
Că inimile nu sunt prinse-n carantină.
Se schimbă lumea-n jurul nostru, parcă-i nefiresc
Și dac-ai teamă sună-mă ca să te liniștesc
Să povestim de noi, de viață, de zile cu nori
Să-ți aud vocea lângă mine pan-adormi în zori.
Nicio depărtare oricât de mult ne-ar despărți
Nu-i capătul de drum, tu simți fără să știi
Nicio depărtare oricât de mare poate fi
N-o s-oprească vocea inimii.
Poate că dragostea nebună e de vină
Că inimile nu sunt prinse-n carantină
În mintea mea, iubirea ta, dulce rutină
Visele-n doi, singura mea vitamină.
Te-aduc aproape, aproape în mintea mea
Tu leagă-mă iar cu iubirea ta
Poate că dragostea nebună e de vină
Că inimile nu sunt prinse-n carantină.
Și promit c-o să vin diseară în visele tale din nou
Vocea ta în mintea mea e ca un ecou
Închis în camera mea sunt liber să te iubesc
Departe, fără cuvinte, când suflete-și vorbesc.
Poate că dragostea nebună e de vină
Că inimile nu sunt prinse-n carantină
În mintea mea, iubirea ta, dulce rutină
Visele-n doi, singura mea vitamină.
Te-aduc aproape, aproape în mintea mea
Tu leagă-mă iar cu iubirea ta
Poate că dragostea nebună e de vină
Că inimile nu sunt prinse-n carantină
Sensul versurilor
Piesa explorează tema dragostei la distanță, accentuată de contextul unei carantine. Vorbește despre dorul și legătura profundă dintre două suflete, care transcende barierele fizice și găsește consolare în amintiri și vise comune.