Caru cu muiere stricate
Răsturnat pe jumătate
S-o oprit la mine în poartă
Să mă pune laolaltă.
Câteva muieri nebune
Să mă strice și pe mine
Bis
Și nebune și stricate
Io ca ele jumătate
hu iuiuiuiu.
Să mă ieie după ele
Să mă-nvețe pe la rele
Nu-s io destul de stricată
Nu mă mai văd adunată.
Da las sapa și hotaru
Mă sui și mă duc cu caru
bis
Că-i mai pe inima me
Când pot râde și pot be
u iuiuiuiu.
Și-unde m-ar pute căra
Nu la slujba lu’ popa
Da nici cătră șezătoare
Că-s toate niște beutoare.
La Făgădău sătesc
Ori la han că-i mai domnesc
bis
Mă duc, cocoșele mele
Unde pot să beie ele
hu iuiuiuiuiu.
După un pahar sau tri
Mi-amintesc de datorii
După tri sau după patru
Îmi vine să-mi bat bărbatu.
De la șase mai departe
Vița-i faină ca la carte
bis
Beau numa o cantă plină
Și văd viața rozosină
u iuiuiuiu.
Când văd că se-nvârte masa
Știu că greu mi-oi găsi casa
Nu știu ce mă fac cu drumu
C-amu-s două, nu-i mai unu.
Aș lua-o pe cărare
Da se clatină prea tare
bis
Și la sfătoasă le-am spus
Să mă ducă cine m-o adus
u iuiuiuiu.
Nu te pune cu muierea
Când be dețu, când be felea
Când îi una îți bate capu
Dacă-s zece ai dat de dracu.
Facem clacă cât mai mare
Să punem țara la cale
Ai si de nu ne tac bărbații
Îi lăsăm, merem la alții.
Doamne, Dunezău meu
Ajung muierile rău
Îs scăpate din ocol
Că doar nu le-i capul gol
op si aşa
Sensul versurilor
Piesa descrie o adunare de femei care se îmbată și se revoltă împotriva normelor sociale. Ele preferă petrecerea și băutura în locul responsabilităților casnice, sfidând autoritatea bărbaților.