De când la TV e promovată curva din femeie,
pustoaice cu acnee se sparg noaptea pe alee,
o mamă a copilului tău cu greu zărești prin cornee,
când orice zdreanță îl vrea pe prințul din clip în turnee,
dorințe instantanee ție transmise în clișee,
dependent de sticlă ți-au determinat trasee
și așa spală pe creier mii de cucuribitacee,
legume verzi pe care le vezi mânate în tranșee,
emisiuni SF fac OZN dintr-o scânteie, d-asta mulți așteaptă salvarea din Calea Lactee.
Aaa! Un candidat prezentat în curcubee va întoarce, va curge sânge din orhidee,
imaginea fentează dictează orice idee,
mintea poluată eșuează precum o cetacee,
cot la cot cu CTC aceeași crustacee închei a doua transmisie și îți dă o nouă cheie.
Pun pe muzică zimți să poți să mi-o simți,
Razvan Gabriel: ți-o bag în inimă mă chiar dacă strângi din dinți
că ascut minți asmuți pe mine mă ascultă mulți fără de bani de la părinți am pornit ce asculți. Fără bani de la părinți unii ar umbla desculți, măcar o singură zi ai fi călcat pe străzi finuț, unde frica îi face pe oameni să tacă din gură speriați de mobilele, vilele și statutul de angajați, nu ne trebuie femei în lanț nici de gât vre-un laț, nici coardele fierbinți nici prietenii cumpărați, milele rad zilele scad pânzele cad rămân doar sufletele pe umeri fără grad. Trec și anii trec și banii, cum e n-ai idee, să regreți un fir de iarbă strângând gratiile, să vezi că în societatea noastră nu-ți dă nicio șansă s’adormi liniștit pe perna de acasă.
Sensul versurilor
Piesa critică modul în care televiziunea promovează valori superficiale și creează dependență, manipulând masele și distorsionând realitatea. De asemenea, abordează inegalitățile sociale și dificultățile de a reuși într-o societate coruptă.