Am fi urcat cu ochii-n ore
pe Obi, Nil şi Amazon…
Iubeam în Cuba şi Azore,
puneam la pol un fanion.
Nicicând aici, mereu acolo,
spre-un cer din sud fosforescent,
cu Magellan şi Marco Polo
ne dezlipeam de continent.
Plecam cu – Amerigo Vespucci
sau către Lhassa şi Baikal.
Foi de trifoi cu semnul crucii
se răstigneau în manual.
Iar între Borneo şi China,
ascunsă tainic printre foi,
o buclă blondă ca lumina
călătorea în vis cu noi…
De mult v-am strâns de sub pupitre,
cărţi dragi şi cârlionţi bălai,
dar ne-aţi lăsat în piept elitre
şi-un zbor din Java-n Paraguay.
Nu ştim de-aţi ars în fundul sobii
ori v-am vândut la anticari,
dar când şi când, pe Nil şi Obi
plecăm cu inimi de şcolari.
Sensul versurilor
Piesa evocă nostalgia pentru manualele de geografie din copilărie, care deschideau porți către lumi îndepărtate și aventuri imaginare. Călătoriile prin paginile cărților au lăsat o amprentă durabilă, transformând inimile ascultătorilor în veșnici școlari, dornici să exploreze.