Raba:
Ioi capul meu,
tulai ce tare cântă cocoșul ăsta, mănânce-l amețeala,
Greu mă mai ridic din pat,
Hiii se învârte, tatatat se mișcă, ia așa-ni…
Tulai, capul meu,
Stai așa, deci, ieri când am ieșit de la lucru m-am băgat la bufetul din sat,
Oare de ce? Eeee să-mi iau țigări,
Oaa mănânce-le beteșigu’ de țigări că acolo erau tații și cu halbele, ia așa-ni pe masă pline,
Și-apoi, ce puteam să fac? Doar o bere n-o omorât pe nimeni, na…
Și tot așa până la patru dimineața când o fost musai să plec că așa se onduiau pereții,
Și m-am temut să nu fie oarece prăpăd, da’ ceva cred că precis o fost de văd io așa-ni cu buline,
Și amu-i musai să ne dregem cumva.
Sensul versurilor
Un om simplu povestește despre mahmureala sa după o noapte de beție la bufetul din sat. El caută o modalitate de a se reface, sugerând că ciorba de burtă ar putea fi soluția.