R. A. C. L. A. – Frânturi de Ego

Dedic această piesă celor fără tată.
Vers 1:
În anul în care Dumnezeu ne-a semnalat cu eclipsă,
Furia lui, în numele tatălui spun că îți duc lipsa.
Fiul tău s-a-ntors plin de regrete, cerul de egrete,
Fii bărbat, băiete, costă, fă-ți rost de viață anostă.
Nu privi înapoi în mascarada de greșeli comise,
Spune: „Mas che nada” și încearcă să privești faptele tale și din alte unghiuri.
Certuri, neînțelegeri inutile,
Jocul nervilor dispare, suprapune-le the father figure.
Fii sută-n sută sigur că durerea atinge mult mai crunt,
Atunci când fiul unic pleacă-n noapte îți crește păr cărunt.
Ai vrea să ai puterea să comunici cu cei 23 de ani,
Ratezi mereu, de aceea prăpastia dintre voi devine Fâșia San Andreas.
Iar piesele de Domino căzute sunt tot frânturi de ego,
Aștept să spună el primul: „Perdona’me, ti prego” din mândrie,
Acum regreți, nimic nu-l mai învie.
Vers 2:
Cumpăna-n fântâna vieții se înclină și coboară,
Visele de nerealizat fac insuccesul să te doară
Și-ți doboară versul.
Acum ori niciodată ai nevoie de un sprijin,
În ochii injectați de băutură nu vezi zorii noii zile,
Mijind plin de jind te uiți la alții, nu știi ce au, tu știi ce-ai pierdut.
Credeai că moartea îi ocolește pe cei dragi,
Dar ești din lut făcut.
Asta-i ca-n fabule de la Fontaine, vocabule
Cândva de nerostit s-adună în mintea ta numele tatălui,
Acuma răsună-ncet, cu ani în urmă strigai partie la Clăbucet,
Acum nu mai e loc decât de bocet.
Refren x 2:
În urma ta rămân mereu frânturi de ego,
Aș vrea să pot da timpul înapoi: „Perdona’me, ti prego!”
Tată, în viața asta scurtă și înceată,
Să fim ca altădată amândoi.
Vers 3:
Iar biata mama tace de un timp și ține-n ea durerea,
N-ai cum s-o ajuți și pleci năuc d-acasă,
Da’ mai lasă berea, fii creștin, dar crede și în karma,
În altă viață tot cu el vei împărți un lapte Parmalat,
Bilete la Războiul Stelelor și-un foc la tir ratat, amigo.
Dacă cedezi, dușmanii te-ncolțesc ca haitele de dingo,
Fii demn de numele ce-l porți, indiferent că e Popescu sau e Figo.
Alege-ți drumul conștient că ochii lui privesc din cer spre tine,
O mână invizibilă atunci când te mai clatini te susține.
Învață din greșelile trecutului lui și-al tău,
Discerne binele de rău,
Scapă de hău, ascultă:
Sunt îngerii cu lira,
Ridică-ți ochii-n sus strigând: „Padre, mira, mira!”
Refren x 4:
În urma ta rămân mereu frânturi de ego,
Aș vrea să pot da timpul înapoi: „Perdona’me, ti prego!”
Tată, în viața asta scurtă și înceată,
Să fim ca altădată amândoi.