Pumn de tarana – Onisime

Mă trezesc din basm și casc,
certând realitatea cu care-am rămas,
Amintirile din care emoțiile se nasc,
mă pasc pas cu pas și vreau să scap de ele dar nu azi,
Azi, n-am nici un fel de pasiune pentru rațiune,
Azi durerea lasă urme în sunet,
Și-ncerc să ascund acum în versuri,
ceea ce ascund de mult în suflet,
măști, construite din cuvinte, sunt orbit de simțuri morbide,
tu nu-mi vorbi de primaveri că eu trăiesc în zilele de ieri,
și viitorul meu e plin de ierni,
Viorile îmi cântă amarul,
am sufletul rupt precum papucii ce-ncalță cizmarul,
Duc luptele acum în care eu sunt adversarul,
De departe ai zice că-i un dans între dragoste și vicii,
Dar defapt e un război aprins între sentimente și principii,
între regrete și vocea care-mi spune că bat câmpii,
între caiete cu pagini sărate de lacrimi,
și băieții care mă strigă la party,
între vis și realitate,
Între ce-ar trebui să scriu acum,
și cuvintele stricate dictate de-o inimă frântă
dar care încă bate și nu se abține,
și încă străbate ținuturi străine,
și încă speră c-o să fie bine,
și încă…….. în fine..
Onisime, Onisime, Revino-ți în fire,
Ți-aduci aminte cât am plătit pentru tine
Și tu te plângi că n-ai parte doar de zile senine,
În loc să te bucuri că ai parte de Mine,
ba chiar mai mult, ești parte din Mine,
indiferent că ești pe moarte, că ești bine,
indiferent că ești înconjurat cu iubire, sau n-ai pe nimeni,
Chiar dacă picioarele tale tremură pășind cărările din vale,
Suferința nu-i la întâmplare,
Gașești când ești în vale înălțimile spirituale,
Eu îți cunosc sentimentele tale,
Am citit toate caietele tale scrise cu lacrimi,
Îți citesc durerea mai bine decât o pui tu în pagini,
Îți știu fiecare stare, cunosc limitele tale,
orice fir de păr care cade, fiecare celulă-n parte,
Am putere peste univers, n-am nevoie de fapte,
Te vreau în totalitate,
Eu te iubesc, și te-am iubit și-atunci când ai pășit greșit,
când m-ai scârbit, când m-ai respins eu te-am iubit,
am fost scuipat și biciuit, și condamnat și părăsit,
Dar astea nu au fost nimic,
Am fost și despărțit de cer, tu nu prea știi ce-nseamnă asta,
Eu am făcut-o doar ca tu să știi ce-nseamnă viața
Îți dau viața care curge de la TATA.
Te iubesc!
Te iubesc!

Sensul versurilor

Piesa exprimă o luptă interioară cu suferința și regretele, dar și o reconectare cu credința și iubirea divină. Este un dialog între sine și o forță superioară, care oferă consolare și speranță.

Lasă un comentariu