Luna albă, noapte caldă, vântul potolit
Un descântec de iubire iarăși au pornit
Până mâine, până mâine spun povești de dor
Și le cântă, of, țiganii cu chitara lor.
Ref.
Hai hai cântă chitară mea
Hai hai cântă cu foc
Hai hai vindecă-mi inima
Hai hai că mai e loc
Să pot trăi de două ori
Să cânt povești de dor
Hai hai vindecă-mi inima
Să pot iubi din nou.
To ne gore a veselie u menea v glazah
Ia spravleaiu novaselie na simi vetrah
I goreat ogni v tumane ubegaia v proci
I poiut so mnoi tigani vsiu noci.
Nai na chitara maita
A ia na paru s nei
Nai na dusa pecialita
A ia ganiu canei
Sudiba maia letimaia
Tibea ne pa pleciu
A ia jivu crasivaia
Cac ia haciu
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de vindecare a unei inimi rănite prin intermediul muzicii. Chitara devine un instrument de alinare și de exprimare a sentimentelor profunde, iar muzica țigănească aduce un plus de pasiune și melancolie.