Pretext – Final Moment

Te-am cunoscut când viața mea lua o întorsătură ciudată
Și pentru prima dată am găsit o ființă atât de minunată
Nu credeam vreodată să mai simt acei fiori
În niște ochi căprui care mă țineau treaz până-n zori.
Când te priveam cum dormeai ca un înger căzut de sus
Și mă strângeai în brațe și-mi spuneai că răul s-a dus
Au curs multe lacrimi când ne certam pentru nimic
Și plângeai ore întregi pentru simplul fapt că m-ai rănit un pic.
Hei, dar peste toate astea finalul-i fericit
Toate-au înflorit în mine atunci când mi-ai zâmbit
Și mi-ai șoptit că mă iubești și că nu poți trăi
Fără mine, fără tine știi că nu pot zâmbi.
Nu pot visa dacă nu ești lângă mine noaptea
Nu pot dormi liniștit dacă nu te pot visa
Nu pot respira dacă nu-ți aud vocea
Care să-mi spună: „Te iubesc mai mult ca pe viața mea!”
Every time I see you falling
I get down on my knees and pray
I’m waiting for the final moment
You say the words that I can’t say
At the final I feel good
I feel like I never should
Every time I think of you.
Frumoaso, adu-ți aminte de momentele în care
Te sărutam încet pe frunte înainte de culcare
Citeam în ochii tăi tristețe și mă-ntristam și eu
Îmi spuneai că o să treacă, că nu va mai fi atât de greu.
Ne făceam planuri cum ar fi să trăim împreună
Să te duc în brațe până-n pat înainte de noapte bună
Să mă săruți cum știi numai tu, cum faci numai tu
Știi că viața mea ești tu, viața mea ești tu!
Am trecut peste tot, peste toate, peste vorbe proaste
Peste prieteni falși, peste priviri dușmănoase
Peste toți vom trece împreună, suntem de neînvins
Căci dragostea învinge când ai sufletul aprins.
Sunt convins că 1000 de vorbe nu înseamnă nimic
Însă momentan am doar iubire de oferit
Spune-mi acum ce vrei, spune-mi că mă prostesc
Când îți spun pentru a mia oară că te iubesc.
Every time I see you falling
I get down on my knees and pray
I’m waiting for the final moment
You say the words that I can’t say
At the final I feel good
I feel like I never should
Every time I think of you