Fii serios, fii și ambițios,
Fii om cu bani, să ai gologani.
Să ai gagici, și mari și mici.
Că nu degeaba s-a inventat lumea,
Nu pentru ca să nu-ți trăiești culmea.
Noaptea albă ce o porți în spate ani,
Până la urmă și-au arătat rostul acei bani,
Banii pe care toți îi avem,
Mai mult oamenii de afaceri,
Acest lucru e EXTREM,
De periculos, să ai bani,
Să fii ambițios, n-ai prieteni
Adevarați, ai prieteni pentru bani judecați,
Cu lumea ce rău îți face,
Pentru că tu ai bani,
Și ție banii-ți place.
Manele sunt singurele care te liniștesc,
Te fac să zâmbesc, cu gura larg deschisă,
Nu închisă, ci deschisă, nu închisă, ci deschisă, nu închisă, ci deschisă.
Cu lumina aprinsă, nu stinsă, aprinsă, nu stinsă, aprinsă, nu stinsă, aprinsă.
Clănțănitor din gură, n-o mai închizi, ronțăi marmură, marmură, marmură, marmură, marmură, marmură, marmură.
Singurul lucru ce îți place, sunt banii ce bine îți face.
Alarmat ca-ntotdeauna, îți clănțăne gura, gura, gura, gura, gura.
Sensul versurilor
Piesa descrie obsesia pentru bani și efectele negative ale acesteia. Banii aduc o viață aparent bună, dar și prieteni falși și o stare de neliniște constantă. Manelele devin un refugiu temporar.