Sunt în viață de mulți ani,
Dar n-am știut să fac bani,
Am avut cât să-mi ajungă,
Cât să-mi încapă în pungă,
N-am avut eu bani cu sacul,
Dar nici n-am cerut la altul,
Banul n-am știut să-l fac,
Dar cu lumea tot mă-mpac.
Merg pe drum, abia mă țin,
Că sunt alții care știu
Să adune banii mulți
Și tot sunt nemulțumiți,
Pot să am eu bani cu sacul
Nu țin pasul cu bogatul,
Banul n-am știut să-l strâng,
Dar am tot ce mi-am dorit.
Cine are prea mulți bani
Are și destui dușmani,
Că banii și dușmanii
Au înrăit oamenii,
N-am știut să fac eu banii,
Dar am mai mulți ca dușmanii,
Banu-i ochiul dracului
Nu-i ajunge nimănui.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra valorilor vieții, punând accent pe faptul că banii nu aduc fericirea și că este mai important să fii împăcat cu tine însuți decât să acumulezi bogății. Autorul preferă o viață simplă, fără a se lăsa corupt de lăcomie.