Refren:
Ia Dacia, (n-ai luat-o deja?)
Ia Dacia, cea mai bună e a mea
Ia Dacia (de unde să o iau?)
E simplu fată mea, ia Dacia!
I:
O fetiță frumușică aseară era fericită
Pe frunte avea ceva (o urmă de curea)
M mergea de mânuță cu-un băiat elegant
Lanț de ancoră la gât și chei de la Trabant
M-am uitat mai atent și am văzut că ea
Era femeia care îi dădusem Dacia
Nu i-a plăcut deloc și s-a suit în altceva
În viață totul se rezumă la..
Refren (x2) :
Ia Dacia, ia Dacia..
II:
Stau rezemat de stâlp și mă uit direct la ea
Aș vrea s-o iau la ture (dacă?? maică-ta)
Pornește-ți motorul și dă-te-ncoace un pic
Dacă vrei mă-nvârt în cap și dau din buric
Îmi place fata mea și d-aia îi dau Dacia
Doamne, cât aș vrea să-ți dau jos tapițeria
Ți-a ruginit caroseria și muncesc ca un nebun
Nebun după tine, de-aia-ți spun:
Refren (x2) :
Ia Dacia, ia Dacia..
Refren (x2) :
Sensul versurilor
Piesa este o abordare umoristică a relațiilor și a atracției, folosind Dacia ca metaforă pentru afecțiune și dorință. Versurile sunt pline de ironie și auto-depreciere, sugerând că oferirea unei Dacii este un gest de afecțiune, deși nu este neapărat apreciat.