Cânticlu a nveastei.
Haidi, nu-ñi ţi-arâdi, feată ñică
Nu ino la noi, nu ino la noi..
La noi şi-ari munţi analţi
Nu va-s poţi s-îl treci, nu va-s poţi s-îl treci..
Haidi, piturnichi va-ñi mi facu
Munţii va-l trecu, io la voi va-z inu!
La noi şi-ari apă mari,
Nu va-s poţi s-o treci, nu va-s poţi s-o treci..
Haidi, pescu mari va-ñi mi facu
Apa va o trecu, io la voi va-z inu!
La noi şi-ari soacră arăuă
Nu va-s poţi ta-s treci, nu va-s poţi ta-s treci..
Haidi, soacră arăuă, noră bună,
Doauăli va-s triţemu, io la voi va-z inu ;
Io tini va-s iau, gione,
Di mirachea ţi-ñi ţ-aveamu!
Sensul versurilor
Cântecul descrie eforturile unei fete de a ajunge la alesul ei, depășind obstacolele reprezentate de munți, ape și soacra rea. Ea se transformă în pitulice și pește pentru a trece de aceste obstacole, simbolizând determinarea și dragostea puternică.