Strofa 1
Trebuie să duc, banii nu mă lasă să mă culc,
Caut un destin mai bun,
Tre’ să-l aduc.
O să-ți… într-un mental să ți-le duc,
Între timp șansele de izbândă se reduc,
Bagi pastila, scapi de durere,
Revine durerea, continui să ceri,
De vină-i plăcerea și te chinui să zbieri,
Nici o mână bună, așa că n-ai ce să oferi.
Parfum de beloase, pe mese, pe mase,
Pe freze, pe plase,
Pe țese, pe clase,
Pe fese, pe grase
Și toale lucioase încearcă să ne lase
Cu ce să ne lase??
N-am bani?? Plec la bancă,
Dacă nu e logic când mănânc man nc,
Sufocat de miros de pitipoancă,
Și de cocalari ce-o ard cu mufe gec.
Mențin continuu, cel ce transmiți de subiecte,
V gata să rețină treaz de urechi Ți-e,
Lumea fie până stau până plec.
Până beau, până trec, până-mi iau și mă-n-nec,
Până iau fericirea și-o pun în cântec,
Până toată oștirea salută când trec,
Până tu ignori știrea și treci la subiect,
Până o să simt cât de puțin că-i perfect.
Refren (x4)
Nu e bine, și n-am timp destul,
Ore-ntregi mă feresc de recul,
Tot pe colț și departe de cool,
Sunt un porc ce tot timpu-i sătul.
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta cu lipsa banilor, tentațiile și dependențele într-o societate superficială. Protagonistul se simte sufocat și deziluzionat, căutând fericirea într-un mediu toxic.