Petru Abrudean – De Undeva

De undeva veneam acasă
Cu o mașină, un Fiat,
Iar la un pom cu umbră deasă,
Tu ai stat și m-ai așteptat.
Și m-ai oprit să stau în loc
Să vezi n-are-i loc și pentru tine?
Cum să nu, deci ai noroc.
Poți să te urci, să vii cu mine.
Ne-am bucurat că ne-am văzut
După atâția ani de zile.
Ne-am dat și câte-un sărut
Ce pe vremuri, știi tu bine.
Când carul mare fără boi,
Trecea pe cerul ca un rug
Noi dorit-am amândoi
Să-i fi fost drumul mai lung.

Sensul versurilor

Piesa descrie reîntâlnirea a două persoane după mulți ani. Își amintesc cu nostalgie de momentele frumoase din trecut și retrăiesc emoțiile de atunci.

Lasă un comentariu