1 Foaie verde o rădăcină
Bună-i apa din fântână
Când o bei după-o beție
După vin după rachie.
R: Când te scoli cu gâtul ars
După beția ce-ai tras
Dar să nu bei apă mult {bis}
Că te îmbeți de la început.
2 Ce-i pe lume cel mai rău
Când te scoli cu capul greu
Parcă-ai fi lovit de boală
Când te scoli din mahmureală.
R: Mergi la crâșmă să te dregi
Până seara iar te îmbeți
Mare lucru n-ai făcut {bis}
Mâine o iei de la început.
3 Apa-i bună da’ nu-i rea
Trebuie s-o bei cu cap
Că dacă o bei dintr-odată
Te dă vinu-n judecată.
R: Ascultă vorbele mele
Că eu am trecut prin ele
Beți apă încetișor {bis}
Cu-n litru de vinișor
Sensul versurilor
Cântecul descrie stările prin care trece un om după o beție, oscilând între chinul mahmurelii și dorința de a o lua de la capăt. Versurile oferă un sfat umoristic despre cum să bei apă cu măsură pentru a evita o mahmureală și mai puternică.