Prin pădure pe cărare, mai, mai
Prin pădure pe cărare…
M-am întâlnit cu mândra-n cale
Mană caii, vizitiu, și-adu-o bere la gagiu
Și-adu-a doua, mititele, și-un scaun mândruței mele
Ia-uzi, ia-uzi, ia-uzi, ia…
Când punga era plină, mai, mai
Când punga era plină…
Mândra mă ținea de mână
Mană caii, vizitiu, și-adu-o bere la gagiu
Și-adu-a doua, mititele, și-un scaun mândruței mele
Ia-uzi, ia-uzi, ia-uzi, ia…
Când punga era jumate, mai, mai
Când punga era jumate…
Mândra mă da-dea la spate
Mană caii, vizitiu, și-adu-o bere la gagiu
Și-adu-a doua, mititele, și-un scaun mândruței mele
Ia-uzi, ia-uzi, ia-uzi, ia…
Când punga era goală, mai, mai
Când punga era goală…
Mândra mă dădea afară
Mană caii, vizitiu, și-adu-o bere la gagiu
Și-adu-a doua, mititele, și-un scaun mândruței mele
Ia-uzi, ia-uzi, ia-uzi, ia…
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație de interes, unde afecțiunea mândrei se diminuează odată cu golirea pungii protagonistului. Inițial, este primitoare și afectuoasă, dar pe măsură ce banii se termină, devine distantă și, în final, îl alungă.