În tinerețe a schingiuit, a împușcat
oameni cu mâinile prinse la spate,
s-a supus tuturor indicațiilor venite de sus.
Acum își mângâie Ordinul Muncii clasa I
și seara povestește nepoților adormiți
despre frumoasele sale clipe de odihnă
cu votcă și zdrăngănit de balalaică roșie,
apoi ațipește vegheat de îngerul cu aripi de corb.
Sensul versurilor
Piesa explorează trecutul întunecat al unui bunic, implicat în acte de violență sub un regim dictatorial, și contrastează ororile comise cu imaginea sa actuală, liniștită și senilă. Versurile sugerează o reflecție asupra moștenirii traumatizante și a dificultății de a reconcilia trecutul cu prezentul.