Știți cu toții că Artan e cel mai mare dușman
E dușman și recunosc tare pentru că e prost
Se oftica mai ales că n-are și el Mercedes
E ofticat că n-are mașină
E ofticat că n-are vilă
E ofticat că n-are femei
E ofticat că n-are lei
E ofticat așa încât
A căzut direct în cap.
Refren:
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie.
Poate să aibă oricât de mult e dușman și ba mai mult
Dușmănia e viața sa, fără ea nu ar putea
Se oftica și e dușman: EL E ARTAN
E ofticat că n-are mașină
E ofticat că n-are vilă
E ofticat că n-are femei
E ofticat că n-are lei
E ofticat așa încât
A căzut direct în cap.
Refren:
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie.
Și-am venit și noi la voi [hei hei]
Și-ați venit și voi la noi [hei hei]
Și v-ați dus și voi la ei [hei hei]
Și-au venit și ei la voi [hei hei]
Și ne-am dus și noi la ei [hei hei]
Și-au venit și ei la noi [hei hei]
Și v-ați dus și voi la ei [hei hei]
Și n-am rezolvat nimic [heeeiii].
Refren:
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie
E o, e o mare dușmănie (x3)
Sensul versurilor
Piesa descrie o dușmănie profundă alimentată de invidia față de succesul material al altora. Refrenul repetitiv subliniază intensitatea și omniprezența sentimentului de dușmănie, sugerând că acesta domină viața personajului vizat.
