CRONICA UNEI SENILITĂȚI PREMATURE.
Ai orizonturi largi, însă-i o mică problemă
Căci fereastra camerei tare are vedere la ghenă
Stai cu ochii în tavan, înfipt în pat
Reflectez beat la ce c**at mare ai fi realizat
Ți-e lene să te miști, constați că puți
Și n-ai nici o idee în cap, deci ai vrea normal să poți
Vecinii te plac și te faci că-i respecți
Da’ ești salutat de câinii și copiii lor infecti
Te piși pe pereți gândindu-te la mâncarea preferată
Și ce bine era în liceu cu vodkă și țigări la bucată
În nopțile în care nu pui geană pe geană
Stai călare pe damigeană cu mâna tremurând pe cană
Gândindu-te cum să treci un kil’ de marfă prin vamă
Ai sparge o bancă, da’ știi că ești prea prost
Și nu poți să-ți faci de azi pe mâine un rost
Schimbi canalele TV, da’ nu schimbi șosetele cu zilele
Îți dă ma-ta bani de țigări, bagi cola în tine cu kilele
Din calendar degeaba zboară filele.
Când n-ai la ce să renunți simți că ai putea să muți munți
N-ai făcut nimic, n-ai cu ce să ne încânți
O arzi cu un sinucigaș las, cu gândul la șfoară
Ca un gras în impas după decepție alimentară
Să știi, că cei cu sănătate mentală precară
Poa’ să moară dacă-n p**a mea așteaptă să moară
Cât ești tânăr n-ai bani, după aia poate ai
Te fuți în ei, te bucuri prea puțin și târziu
Ca acum vrei să stai singur, nu cu părinții la masă
Să poți să umblii de nebun în p**a goală prin casă
Să nu te întrebe nimeni dacă mănânci, ce-ai făcut, unde te duci
Să te trântești de dimineață în patul tău beat muci
Zâmbiți un pic vă rog, a mai trecut un an
Mințeai la pădure deja și am rămas fără plan
Cum ziceam, când ziceam, ce ziceam
Între timp am uitat despre ce vorbeam.
Ref : (2)
Ăsta-i cronica unei senilități premature
Și reacția întârziată a unei minți imature
Prea bolnav să muncească,
Prea fricos să fure,
Prea mândru să ceară,
Mulțumit să îndure
Sensul versurilor
Piesa descrie viața unui individ ajuns într-o stare de decădere fizică și mentală înainte de vreme. El este incapabil să acționeze sau să își găsească un scop, trăind într-o stare de apatie și regret.