Ion Pillat – Odaia Bunicului
Nu s-a clintit nimica și recunosc iatacul / Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut. … →
Nu s-a clintit nimica și recunosc iatacul / Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut. … →
Pe scrin, păstrând privirea ei vie, au rămas / Pe galbena gazetă ce-ncremenește anul. / … →
Pe cerdacul meu foșni sfios / Lung o aripă în tremur — / Rândunea din … →
O foaie cade, zboară-o zi / Pe albe aripi de hârtie. / Nu încerca s-o … →
În sfeșnice lumini de ceară / Cum tremurau cu roșii dungi, / Pe mare luna-ntinse … →
Pe curtea mănăstirii îmi deschid, / Ca peste visul sufletului, geamul. / Tăcerea e de … →
Soldați de plumb, eroii copilăriei, când / Visam pe Moș Crăciunul și magica-i cutie, / … →
Pe bancă, sub castanul din vie, te așează, / Străine, ce venit-ai priveliştea s-o vezi … →
În liniștea de aur a serii, omul ară… / Și plugul greu, și boii, și … →
Toamna și-a întins marama de aramă pe zăvoi; / Taie aerul cu zboruri mici și … →