Pablo Alborán – Hoata Vieții Mele

Deja nu mai ai nimic de spus, relația noastră s-a terminat.
M-ai părăsit și totul s-a terminat așa cum ți-ai dorit tu.
Am petrecut clipe bune, mâinile tale cu mâinile mele,
însă acum mângâierile mele nu te mai încălzesc.
Dar nu este suficient, buzele mele nu-ți mai oferă ce îți dorești.
Nu e suficient, ai obosit și pretinzi să te îmbrățișez ca prima oară.
Ai fost tu, hoata vieții mele,
m-ai urmărit și mi-ai furat ce am avut ieri.
Ai fost tu cea care mi-a distrus ființa, cea care mi-a făcut rău
și nu mai vrei, și nu vezi, chiar nu vezi.
Totul s-a terminat așa cum îți doreai, și nu mai contează, dacă te port în mintea mea în fiecare zi,
nu contează, nu vreau să te aud că totul se va termina cu bine, căci nu e suficient,
deja e târziu pentru explicații.
Nu e suficient, răul este deja făcut.
Doar lasă-mă să plâng în liniștea mea.
Ai fost tu, hoata vieții mele,
m-ai urmărit și mi-ai furat ce am avut ieri.
Ai fost tu cea care mi-a distrus ființa, cea care mi-a făcut rău
și nu mai vrei, și nu vezi, chiar nu vezi.
Tu nu mai ai inimă, nu, mi-au spus-o cuvintele tale.
Voi lăsa să treacă timpul, te voi putea uita și
privi fără dorința de-a urla,
căci nu mai este suficient, deja e târziu,
hoata vieții mele.

Sensul versurilor

Piesa exprimă durerea și regretul unei persoane după o despărțire. Ea se simte furată de timpul și emoțiile investite în relație și incapabilă să depășească pierderea.

Lasă un comentariu