Afară s-a-nserat și-a-nceput să plouă
Și vreau să spun că plec spre o lume nouă
Ani trec și amintirile se-ntorc
Și vreau să spun că lumea nu-mi dă pace chiar de loc
Chiar tare trebuie să fii, chiar tare
Pare că trebuie să fii tot timpul gata de bătaie
Gândește-te tot timpul doar la realitate
Asta e și România ta, frate.
Și vreau să plec cât mai departe
De lumea care nu-mi dă pace
Sunt trist, sunt abătut
Și vorbele tale de loc nu mi-au plăcut.
Privesc în spate și-mi văd umbra
Mă gândesc și mă gândesc și aud ce zice lumea
Că trebuie să ai un scop
Trebuie să dai din coate ca să-ți faci loc
Nerăbdător să știu mai multe
Nerăbdător să-aud câteva insulte
Nerăbdător și-n ceea ce fac
Că se știe, viața asta-i de rahat.
Și vreau să plec cât mai departe
De lumea care nu-mi dă pace
Sunt trist, sunt abătut
Și vorbele tale de loc nu mi-au plăcut
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dezamăgire față de realitatea prezentă și dorința puternică de a evada într-o lume nouă. Vorbitorul se simte trist și abătut, căutând o cale de a scăpa de problemele și neplăcerile vieții cotidiene. El tânjește după un loc unde să găsească pace și liniște.