Dimineața mă scol și mă duc la servici,
Tot orașul se umple de oameni grăbiți.
E înghesuială mare-n autobuz,
Prin geamuri se vede viitorul confuz.
Am ajuns la poartă, portarul nu mă știe,
Desenează cercuri roșii pe hârtie
Și-l cheamă Ilie.
Te apuci de treabă sau doar te prefaci?
Unul doarme-ntr-un colț, altul muncește-n draci.
Angajații toți fac politică-n cor,
Prin birouri se beau cafele de zor.
Doar o secretară vorbește la telefon,
Vrea să se mărite și ia lecții de ocarină și saxofon
Și arată beton.
Te mai cerți cu unul, mai citești un ziar,
Când s-au dus opt ore, nici nu ai habar.
Toată lumea se grăbește, toată lumea dă zor,
Să prindă o mașină mai fără omor.
Însă pân-acolo traficul e blocat,
În troleu sau în mașină toți se pun pe-njurat
gropile din asfalt!
Am ajuns acasă tare transpirat,
Nevastă-mea zice că n-arat a bărbat.
Ne-așezăm la masă, mâncăm și vorbim,
Ce-a fost nou la servici, ce bancuri mai știm.
A venit și seara, te așezi la televizor,
Iarăși știri cu morți, mult promo și manele color
La televizor.
Noaptea ne-așezăm liniștiți în pat,
A mai trecut o zi, ce bine ne-am distrat!
Prin pereții subțiri la vecini auzim,
Ascultăm liniștiți până adormim.
Școală, iubito, și te rog a-mi spune,
Ai pus tu ceasul să sune?
Sensul versurilor
Piesa descrie o zi tipică din viața unui om obișnuit, plină de rutină, frustrări și dezamăgiri. De la naveta aglomerată la serviciu până la problemele mărunte de acasă, totul pare să contribuie la un sentiment general de cinism și oboseală.