Când capu-mi atârnă greu
Abia aștept
să văd dacă mai sunt EU cel
care susține într-una că
pe noi în viață ne ține doar URA
dau vina pe toți cei din jurul meu
că eu nu pot să ajung la DUMNEZEU
în mine cu greu îmi mai încap
abia aștept din viața asta să scap.
asta-i ziua-n care a-nceput să-mi pese
ziua-n care absolut nimic nu merge.
când soarele-mi bate în geam greoi
descopăr în jurul meu fețe noi
vreau să m-ascund. dar Știu, știu că nu e bine
observ că nimeni nu mai e ca mine
dau să fug, dau să fug mereu
dar rămân pe loc închis în trupul meu
și realizez (într-un) final mai greu
că EU sunt EI și că ei sunt EU.
asta-i ziua-n care a-nceput să-mi pese
ziua-n care absolut nimic nu merge
asta-i ziua-n care a-nceput să-mi pese
ziua-n care absolut nimic, nimic nu merge.
asta-i ziua-n care a-nceput să-mi pese
ziua-n care absolut nimic, nimic nu merge
asta-i viata-n care a-nceput să-mi pese
viata-n care absolut nimic, nimic nu merge
Absolut nimic nu merge..
(x3)
eu sunt nimic, eu sunt in mine
in jurul meu e tot
Totul e in mine
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de depresie și alienare. Naratorul se simte deconectat de lume și de sine, incapabil să găsească sens sau bucurie în viață. El se luptă cu sentimente de ură și disperare, dorindu-și să scape de această stare.