Bucureștiul așa se separă în șase sectoare
Și-n fiecare ai câte o șansă se pare
Și asta minim, pentru milioane de inimi
Nu căuta succesul, aici iese el la vânătoare.
Se trag linii, dar nu câte o concluzie
Dar dacă nu iese azi, mâine încă-o zi e
Musele-s bombe sexy, portofelul face explozie
E orașul zeilor cu alergie la ambrozie.
Se trag în piept oameni și anii care s-au dus
În timp ce plămânii ard copaci ca Grecia-n august
Zilele au gust, când amare, când dulci
Te simți marfă tare când ești în trafic, conduci.
Boxa blană trăiască
Să scapi fără s-asculți o manea românească e mană cerească
E dramă firească să fii turist onest, nu îți doresc
Dar zgomotul și înjurăturile fac parte din pitoresc.
E București, aici e locul unde și scazi și crești
Orașul ăsta e plin de povești
E București, îl mai urăști, dar cel mai mult îl iubești
Nimic nu se compară cu București.
Nu îi zicem degeaba capitală
Totul e tras de păr până rămâi fără podoabă capilară
Să te muți aici faci împrumuturi peste împrumuturi frate
Putem spune că totul merge ca pe rate.
Vrei să sapi groapa altuia, angajează-te la Belu
Vrei să respingi orice atac, ambiție să Dedici ca Belo
Orașul se contractă de urgență și zâmbește cu carii
Aici doctorii fug de gardă mai ceva ca tâlharii.
De vină statu e
O spune la scară câte un filosof la bustul gol ca o statuie
Înjuri fără abstinență
Ziua bună se cunoaște de dimineață cu bormașina în pereții de rezistență.
Clădiri lăsate-n urmă ca punctuația-n propoziție
Ascund câte un crack house, câte o expoziție
Altfel păcănele, jocuri de noroc, pariuri, banet
Copiii învață de mici, doar încep cu alfabet.
E București, aici e locul unde și scazi și crești
Orașul ăsta e plin de povești
E București, îl mai urăști, dar cel mai mult îl iubești
Nimic nu se compară cu București
Sensul versurilor
Piesa descrie Bucureștiul ca un loc plin de contraste, unde succesul și eșecul, frumusețea și urâțenia coexistă. Este un portret sincer al vieții urbane, cu bune și rele, dar cu un atașament profund față de oraș.