E o lume fantastică, în sensuri, elastică
În goană după inele se sare calul, ca la gimnastică
Uneori e ca la tir, trebuie să ai permis
Ca să tragi tare, să știi că te-ai ajuns și te-ai convins
Sună strident dacă țintești un post de conducere, ca șofer
Pe lângă-o bancă pătată-n Piața Muncii, ca șomer
Cu-o alimentară falimentară și gluma se-ngroașă ferm
Poți s-avansezi spre cașcaval, dar depinde ce cash oferi
Trăim o aventură de coincidențe-ntre situații
Unii nu cred ceea ce spun iar alții vorbesc s-audă alții
Adevarul e că toți au dreptate-n dreptatea lor
Însă doar puțini au dreptatea de partea lor
Și mai puțini au un venit cuvenit
Cu creierul rumenit pentru pseudo-avantaj numeric
Într-un șantaj social puternic toți avem de suferit
Iau banca Țiriac și dau doar la unii credit
E multă ceață, abureală, în rest..
Un pat, un duș rece, apă, pâine, ca-n arest
Somnu-i fermecat, focu’ mocnește, ei vor să arzi
Trezirea e problema vieții noastre din ziua de azi
Și-ncepem! Ăsta-i momentul, fraților!
Până când o să înghițim cu noduri ca-n Pădurea Spânzuraților?
Eu îmi iubesc țara, sunt pregătit de-orice ca s-o apăr
Asta-i o dumă ce face până și-un taximetrist să tacă!
Încă lupt pentru capu’ de lup pe tricolor!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra realităților sociale din România, cu accent pe inechități, lupta pentru supraviețuire și patriotism. Versurile exprimă un amestec de deziluzie și determinare de a schimba lucrurile.