Ombladon – Ultimul Tren

După o noapte rece, un cer fără stele
Urmează prima zi din restul vieții mele
Lacrimile tale grele ce se cern prin gene
Îmi cer parcă să rămân, dar nu mai am vreme
Am să plec o vreme, o să mă-ntorc, nu te teme
N-am să uit că sângele tău îmi curge-n vene
Am crescut ca mulți alții într-un bloc murdar
Lângă un calorifer rece, cu ochii pe contuar
Toate trec, așa se spune
Dar nimic nu trece, fără să lase urme
Pe bune, fă bine, alege-ți timp din drum
Timpul se scurge printre degete, strânge pumnul.
Totuși sper, să fiu liber, cer
Nu vreau să mai văd același raft gol, în frigider
E ultimul meu tren, știi că îl aștept demult
Îți promit de pe-acum, jur, c-o să te sun
Refren: bis
Acum plec, trag ușa după mine
Abia aștept, să ne vedem cu bine
Pășesc încet, în roua dimineții
Fără bilet, stau ascuns în trenul vieții.
E ciudat să spun asta, e nedrept că plec
Dar e dreptul meu să-mi fac un rost, să-ncerc
S-aleg un drum mai bun, am mai greșit, nu neg
Aici n-ai cu ce să te alegi, sper că mă-nțelegi
E-o țară de c***, scuză-mi limbajul
Dar și ăștia ca și comuniștii ne-au dat dracu’
Pân-acum, toți și-au ridicat vile,
Și omul de rând se luptă pentru banii de-ntreținere, cu zilele
Nu vreau să mă obișnuiesc cu asta
De ce-și bat joc de viața mea, îmi dau ei alta?
Confort nu, banii nu, speranțe mici
Am nșpe mii de motive să zbor de-aici, ce zici
Aici simțim ca o povară grea de mici
Acea mână-n spate ce nu te lasă să te ridici
Și că am puțini prieteni dar îi am de-o viață
Spune-le te rog și lor c-o să-mi lipsească
Refren: bis
Acum plec, trag ușa după mine
Abia aștept, să ne vedem cu bine
Pășesc încet, în roua dimineții
Fără bilet, stau ascuns în trenul vieții.

Sensul versurilor

Piesa descrie sentimentul de a părăsi un loc familiar, dar plin de greutăți, în căutarea unei vieți mai bune. Protagonistul își exprimă speranța, dar și regretul de a lăsa în urmă prietenii și amintirile.

Lasă un comentariu