Știți și voi cum începe totul:
Sunt rodu’ iubirii alor mei sau a unei beții, bieții de ei
M-au crescut cu greu, le mulțumesc.
Le doresc viață frumoasă, sănătate, liniștea firească.
N-am fost cum au vrut ei, poate nici acum nu sunt,
Dar mă strădui zi de zi, pe cuvânt.
Țin spatele drept, capul sus, privirea dreaptă (dreaptă)
Merg înainte când viața mă încearcă.
Când m-am lăsat prima oară de școală
Nici nu vreau să mă gândesc ce a fost in mintea ta mă mamă.
La 13 ani fumam, beam și parcă
Tot atunci am fost și la prima bagaboantă.
Timpu se scurge, viața-i dulce, vinu’ curge, 17 ani și un început de ulcer
În ’96 sticla plină, casa plină, iar iarba-i de vină că zic pas la h*****ă.
Refren X2
Nu mi-e frică tati,
Viața-i doar o tanti
Pusă pe glume că m-apuc să vând pantofi ca Bundy.
Nu mi-e frică mamă,
Viața-i panaramă
M-a dus în stânga, dreapta dar nu m-a dus la școală.
Nu lăsa banii să-ți ia anii, învață viața,
Dar ea nu scoate nimic din buzunare când facem piața
Inima-i stânca, pereții încep să strângă
Când ești mereu pe fugă într-o lume crudă
Nu dă nimeni doi bani pe tine, consideri că te-ai scos,
Dar ei te văd ca pe un sclav îmbrăcat frumos
Eu fug de asta, prin asta le spun lor
Că pun suflet în ceea ce fac, nu sunt robotu’ lor.
M-am apucat de rap fără să am pic de talent
Ce avea să urmeze mă surprinde, trăiesc în prezent
Simt pe pielea mea frigul din căldură
Aproape-ntotdeauna zâmbetul ascunde ură
Dacă ajung în corzi, mai ies încă o dată
Cât timp un magazin se va deschide cu o piatră
Ce vreau să trăiesc știu pe de rost
Că viața are un singur sens (sus) n-o dau la întors.
Refren X2
Nu mi-e frică tati,
Viața-i doar o tanti
Pusă pe glume că m-apuc să vând pantofi ca Bundy.
Nu mi-e frică mamă,
Viața-i panaramă
M-a dus în stânga, dreapta dar nu m-a dus la școală.
Eu cred că un om este ceea ce își aduce aminte despre sine însuși
Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt
De asta uneori oamenii sunt în aparență schimbători sau au umori diferite
De fiecare dată îți aduci aminte alte lucruri despre tine însuți.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre depășirea obstacolelor din viață și despre acceptarea trecutului. Artistul își exprimă lipsa de frică în fața provocărilor, amintindu-și de greutățile din copilărie și adolescență, dar și de dorința de a trăi viața pe propriile termeni.