Totul a început ca o poveste
Din greșeală sau din curiozitate
Am pus suflet în ceea ce făceam
În joacă cu sentimentele poți fi rănit de multe ori
Și oricât ai încerca să nu pui la suflet
De multe ori cazi pradă propriei curse.
Încerc să uit trecutul, să continui drumul în viață
Dar oricât aș încerca, chipul ei îl am în față
Toate lucrurile din jur de ea îmi aduc aminte
De momentele în care ne iubeam fără cuvinte
Aș vrea să trec peste tot ceea ce a fost
Deși uneori aș vrea să te întorci, dar fără niciun rost
Poate voi găsi în sfârșit iubirea adevărată
Sperând că nu voi mai suferi încă o dată
Nu mai cred în speranță, în a doua șansă
Nu mai pot să iubesc știind că e o farsă
Nu mă pot împăca cu gândul că a fost o dragoste falsă
Nu vreau să mă gândesc că n-ai să fii lângă mine când ajung acasă
Sunt captiv într-o lume ce e fără de iubire
Sunt singurul ce iubește și visează la fericire
Nu am cuvinte să pot spune tot ce simt acum
Deși strofa se termină, nu sunt la capăt de drum.
Refren: ‘În aceste rânduri am pus doar amintiri
Am iubit, am suferit, am sperat la împliniri
Dar am fost dezamăgit și totul s-a năruit
Dragostea e pentru mine un vis neîmplinit/ bis ‘.
Îmi încep strofa cu o amintire
Deși nu vreau să spun de prima mea iubire
Am iubit-o, m-a iubit, dar am fost dezamăgit
Aici totul s-a-ncheiat, foarte mult am suferit
În lupta cu singurătatea o altă fată am întâlnit
Încă de la prima întâlnire zâmbetul ei m-a cucerit
În primele momente ce le-am petrecut împreună
Te-am iubit și te iubesc deși avem doar o lună
Îți mulțumesc că ai fost tot timpul lângă mine
Chiar și atunci când tot răul mergea spre bine
În fiecare seară aștept să te iau de la școală
Îmi doresc să te văd chiar de a fost o zi banală
Chiar dacă ne certăm în fiecare zi
Fără certuri iubirea n-ar mai fi
Deși ar vrea să mă schimb, eu te iubesc în felul meu
Știi că ai vagabondul lângă tine la bine și la greu.
Refren.
Nu vreau să mi se mai spună că viața merge înainte
M-am săturat să mă exprim numai prin cuvinte
Șoptești mereu „te iubesc” dar știu că minți
Eu nu te mințeam, chiar dacă nu sunt unul dintre sfinți
Iubirea ta e plină până la refuz de venin
Voi ajunge cine nici nu credeam că-am să devin
Nu mai vreau și nici nu mai pot în viața asta să sper
Voi înceta atunci când… mă voi duce spre cer
Dar îmi dau seama că o iubesc și nu reușesc
O văd zi de zi dar nu pot să-i spun ce gândesc
Aș vrea să vină înapoi chiar dacă inima nu mă lasă
Doresc s-o văd din nou… să o găsesc acasă…
Încă te iubesc chiar dacă noi ne-am despărțit
Vreau să fiu cu tine din nou deși relația s-a sfârșit
Nu recunosc că sufăr… nici orgoliul meu… e prea mare
Ca să se ofilească iubirea noastră
Să o privim cu nepăsare.
Refren
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unui suflet rănit de dezamăgiri în dragoste, dar care încă mai speră la o iubire adevărată. Versurile explorează amintiri, suferință, dar și momente de fericire efemeră, reflectând asupra complexității relațiilor.