Strofa I:
În pragul ușii te-ai oprit
Și mi-ai spus că vei pleca
Nici în ochi nu m-ai privit
Știai că-i greșeala ta
În pragul ușii te-ai oprit
Și mi-ai spus că vei pleca
Nici în ochi nu m-ai privit
Știai că-i greșeala ta.
Refren:
Știi că te iubesc
Te iubesc atât de mult
Nu am lacrimi să mai plâng
În brațe vreau să te strâng
Adevarul doare rău, știi că doare rău
Mai bine mi-ai spune tu
Te-ai dus în brațul ei
Știi că te iubesc
Te iubesc atât de mult
Nu am lacrimi să mai plâng
În brațe vreau să te strâng.
Strofa II:
Ne rămânea să vorbim
Poate ne înțelegeam
Mai lăsam eu, mai lăsai tu
Azi în brațe ne strângeam
Ne rămânea să vorbim
Poate ne înțelegeam
Mai lăsam eu, mai lăsai tu
Azi în brațe ne strângeam.
Refren:
Știi că te iubesc
Te iubesc atât de mult
Nu am lacrimi să mai plâng
În brațe vreau să te strâng
Adevarul doare rău, știi că doare rău
Mai bine mi-ai spune tu
Te-ai dus în brațul ei
Știi că te iubesc
Te iubesc atât de mult
Nu am lacrimi să mai plâng
În brațe vreau să te strâng.
Știi că te iubesc
Te iubesc atât de mult
Nu am lacrimi să mai plâng
În brațe vreau să te strâng.
Știi că te iubesc
Te iubesc atât de mult
Nu am lacrimi să mai plâng
În brațe vreau să te strâng
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea unei persoane părăsite de cel/cea pe care o iubește. Versurile reflectă regretul, neputința și acceptarea faptului că adevărul doare.