Nwanda:
Îi urmăresc pe toți cum mă urmăresc îndeaproape
Când le vorbesc, caut să le vorbesc prin fapte
Că vorbele-s oarbe,
Cuvintele-s șoapte
Iar rezultatele-s departe
Când n-ai continuitate
Și Dumnezeu mi-e martor, că-mi dau silința
Cu toată știința
Toată ființa
Dar efortu-mi scoate la iveală neputința
Eșecurile-mi pun la-ndoială credința
Și parcă nu mai știu ce-i bine
Că locu’ ăsta scoate tot ce-i mai rău din mine
În fine, nu vreau să sune dramatic, că nu e
Dar practic, nimic nu-i bătut în cuie
Și nu ține de inspirație,
Ține și de noroc
Încerc să scot maxim din orice situație
Dar vezi tu că nu-i tot timpu’ combinație
Deci, ce fac? Merg prudent, sau arunc totu-n joc?
Că timpu’ n-așteaptă, și răbdarea-i o virtute
Mă mișc încet și bat pasu’ pe loc
Și mă mișc de parcă sunt legat cu sfori
Iar cineva deasupra-mi zice: dansezi sau mori?.
Refren X2 (Jurjak) :
Oameni mulți
Pe bulevard
Pași mărunți
Unde nu cad
Cetățeni pe trotuare
Marionete în reluare.
Nwanda:
Asta-i o lume de păpuși cu sfori (da, da…)
Umblu cu tenișii pe asfalt și cu căștile-n nori
Port ochelari de soare să văd lumea-n culori
Fug de rutină
Realitatea-i de vină
Imagini distorsionate trec de lentilă
Mă înțeapă-n pupilă
Se imprimă-n retină
Le port cu mine peste tot pe unde merg
Tatuaje vizuale care nu se mai șterg
Înțeleg: în mediu’ vitreg, unde ca să răzbești
Tre’ să plătești
Ca să știi cine ești…
Nu tu alegi să te trezești
În acest film cu personaje nefirești
Ca-n povești
Cu lupi hămesiți, pregătiți să te spintece
Zombi pe stradă, dar cine să-i vindece?
Sclavi supuși, castrați de personalitate
Sălbatici fără legi, care bântuie-n noapte
Asta nu-i câmp cu flori, e câmp de bătaie
Unde soldați nu luptă, dar poartă războaie
Valar morghulis, nu există scăpare
Chiar și cel mai simpatic moare!.
Refren X2
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume în care oamenii sunt manipulați și controlați, asemenea unor marionete. Artistul exprimă frustrarea și deziluzia față de realitatea distorsionată și lupta pentru a-și păstra identitatea într-un mediu ostil.