Nu vine mândru’ nu vine
Nu vine n-are la cine
Și nu vine mândru’ nu-i bai
Nu vine că nu-i musai.
Că cine-o lăsat horile
Meargă-n rai cu florile
Că de n-ar fi hori pe lume
Multe fete-ar fi nebune
Și de n-ar fi hori pe sate
Tot neveste supărate.
Nu vine mândru’ nu vine
Nu vine, n-are la cine
Hai hai și iar hai
Sensul versurilor
Piesa descrie un refuz sau o absență a unui iubit, dar într-un mod jucăuș și neapăsător. Se subliniază importanța horei ca element central al vieții sociale și emoționale din sat.