Cleg:
Scriitorii de mizerie scuipă artilerie
Suntem altă specie, eu rămân
Scriitorul de mizerie care scuipă artilerie
Suntem altă specie, eu rămân.
În troleu până la capăt, fără mamă, fără tată
Fără număr, fără carnet, gen da-te la o parte
E petrecerea mea și pot să plâng dacă vreau
Și pot s-alerg orb printre inorogi dacă vreau
Dacă-i cheamă fetele
Eu o să-mi chem veteranii, soldații românii
Mascății românii, doamne ocrotește-i pe pagani
Am un înger pe umărul stâng
C***e, da-te jos că mă dărâmi ca numărul opt
Nu mărul otrăvit, am obosit de tot
Cușcă fără gratii, pușcă fără gloanțe
Scriu pe gratis, dumnezeu taie chitanța
Păstrează restul, uită restul, păstrează distanța
Un metru la pătrat, la pachet și la gheață
Băi, ceva mișcă-n filmele-astea science-fiction
Da e cu dublu sens ca-n studio la start rec e
Casper, io dispar, plec de-acasă
Îmi bag p**a-n căsuța voastră, ba
Sperii toate păpușile, trântesc toate ușile
Că parcă nu știe, io-mi vreau fularul și mănușile
Da nu-i nimic, îmi iau doar cheile de la Dacie
Și pixu, că nu știi niciodată când mai scrii o pagină
Nu-i nimic, îmi iau doar cheile de la Dacie
Și pixu, că nu știi niciodată când mai scrii o pagină.
Chimie:
Ia mai da-te-mi bag p**a, auzi, îmi strici tripu
Nu-i vorba de groapă, văd că știi să sapi singur
Încă o dovadă că n-ai nevoie de lopată
Cu mâinile goale, sacou, cămașă, cravată
Sapă
Îmi iau șapca, hanoracu și geaca
Sticku, pixu, mapa și geanta, mă car
Mă uit la ceas, am deprins un tic să tac
Mai puțin când îmi aruncă frate-miu un beat să bag
Îți iau și fața-n pușcă, hai c-ai înghițit gălușca
Hai la noi la masă ca să tragi o dușcă
Îmi place vinu, ăsta-i blană, romu havana
Mă jur, mă simt ca la Copacabana până
Panaramă toată vara-n Vama, panoramă
Dalai Lama, cum se spune, e argou, e beton
La metrou e plin de ecrane cu reclame
La clubu din centru, puicuțele dau din copane
Dintr-o parte, încă o dată, difuzoare din dotare
Sunetu de fabrică mișcă din motoare
Mișcă din motoare, mișcă, mișcă din motoare.
Cleg:
Scriitorii de mizerie scuipă artilerie
Suntem altă specie, eu rămân
Scriitorul de mizerie care scuipă artilerie
Da stai așa, băi.
Acuma pică altfel
Șmecherii și arfe
Pistoale și marfă
Piane și harpă
Sirene și harpoane
Să mor io, hai c***e
N-o da așa, sirenele-s chiar simpatice.
Chimie:
Aduceți artileria
Sensul versurilor
Piesa exprimă o revoltă față de convențiile sociale și o critică a superficialității vieții urbane. Artiștii își afirmă individualitatea și nonconformismul, folosind un limbaj direct și metafore puternice.